politist, adjectiv

e vorba bineinteles de filmul lui Porumboiu pe care am reusit in sfarsit si eu sa-l vad sambata seara la MŢR. cred ca e un film despre subordonare (la gramatica adjectivul se subordoneaza intotdeauna). dar nu e un film despre destinul politistului, ci e un film despre conditia individului de astazi, constrans in cele din urma sa se supuna sistemului si valorilor pe care acesta le promoveaza. Cristi (jucat Dragos Bucur) este prototipul individului initial idealist, increzator in anumite valori morale (asa sunt tinerii la inceputuri) caruia insa seful sau (Vlad Ivanov) resuseste sa-i ofere o admirabila lectie de dresaj social (climaxul filmului). lectia dealtfel a fost de o perfecta ipocrizie: cu cartile pe masa (dexul) si cu argumente mai mult sau mai putin intemeiate (un staroste comunist s-ar fi multumit cu un pumn in masa pentru a-si impune punctul de vedere). democratia insa e mai sofisticata: inlocuieste santajul direct printr-o persuasiune vicleana si mult mai percutanta, mimand dorinta de bine. iar atrocitatea este bine disimulata in spatele unei bunavointe ostentative.

este interesant modul in care Porumboiu recurge in filmul sau la imaginea textului scris (carte, rapoartele lui Cristi, deciziile ortografuce ale Academiei Romane ) incercand parca sa ilustreze ideea ca intr-o astfel de lume  numai ceea ce e scris e adevarat. ca sa fie respectata legea trebuie in prealabil scrisa, nu inteleasa, nici, doamne-fereste !, interpretata. oricum scena cu dexul e exceptionala si de dragul ei poti sa-i ierti lui Porumboiu caracterul prea static al filmului per ansamblu. desi imobilismul asta decurge oarecum din viziune insistandu-se foarte mult pe ideea de rutina, monotonie, plimbare in cerc printr-un spatiu inchis (abundenta de grilaje si gratii) in care ai impresia ca nimeni nu mai e liber.

dar vad ca iarasi sunt logoreic dar mai vreau sa spun doar ca in sfarsit filmul romanesc pare sa se elibereze de obsesia mizerabilismelor locale, abordand o tema care nu e neaparat romaneasca. am avut impresia ca aceasta intamplare din film s-ar fi putut desfasura oriunde, in orice tara aflata intr-un vid confortabil de valori. asa cum sunt azi mai toate tarile.

Anunțuri

Un răspuns to “politist, adjectiv”

  1. este unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut in ultimul timp. am avut norocul sa-l urmaresc cu Porumbuiu in persoana, sa-mi exprim si parerile la cald. 🙂

    f. bun articolul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: