Kostas la Istanbul

fiindca M. tocmai s-a intors ravasita din orasul ce imbina Europa si Asia, iata un fragment din roman unde am incercat sa imi imaginez acest spatiu miraculos al Turciei.

Ameţeala pe care o simţisem pe puntea corăbiei mi-a revenit atunci când Yussuf m-a dus să-mi arate Stambulul.

     Oraşul părea cuprins de un soi de nelinişte.

     O mulţime pestriţă şi zgomotoasă bântuia pe uliţe şi pe cheiuri. Măgari încărcaţi cu mărfuri  tropoteau  prin pieţele neobişnuit de murdare, pline de câini şi pisici fără stăpân. Cămilele răgeau, oamenii vorbeau în toate limbile şi gesticulau cu aprindere. Burnusurile albe ale arabilor se amestecau cu mohorâtele redingote evropeneşti, bărbile stufoase ale persanilor stăteau alături de perciunii lungi ai  misiţilor israeliţi, iar în mulţimea bazarului am recunoscut multe nasuri greceşti.

     Negustorii pândeau la pragul dughenelor, apucând trecătorii de mânecă şi îmbiindu-i cu vorbe mieroase să le cerceteze comorile. Pretutindeni se încheiau tocmeli şi se puneau la cale afaceri. Pe măsuţele joase ale zarafilor clincheteau aurul şi argintul.

     Am intrat cu Yussuf în prăvăliile bijutierilor, admirând colanele grele de aur, inelele cu pietre de toate culorile, iataganele şi hangerele cu prăseaua bătută în nestemate, oglinzile de argint împodobite cu perle de Yemen, cingătorile cu rubinuri şi peruzele.

      Alături, în dughenele măcelarilor, sângerau buturii de berbec.

      Am privit cu uimire la coşurile negustorilor de peşte, în care fojgăiau vietăţi marine nemaivăzute: dorade cu solzi aurii, calcani uriaşi, sepii şi caracatiţe, crabi ca nişte păianjeni enormi, raci de un albastru întunecat, soiuri ciudate de scoici, ţipari cu spinările negre, scrumbii de culoarea oţelului.

      La uşile neguţătorilor de covoare atârnau preşuri scumpe de Ispahan, chilimuri împodobite cu trandafiri şi păuni ţesute în atelierele Persiei, covoraşe de rugăciune vrâstate cu verde şi auriu.

      Din ospătării se auzea sfărâitul grătarelor .

      Vânzătorii de dulciuri te îmbăiau cu alviţe şi cu rahat, cu acadele şi turte cu miere, cu baclavele şi prăjituri cu fistic, cu felii uriaşe de pepene roşu.

       Am ajuns şi pe străzile din apropierea Seraiului, care erau aproape pustii. Patrule de carailii cu baioneta la puşcă treceau în pas cadenţat prin mijlocul uliţelor pline de praf, aruncându-le priviri bănuitoare puţinilor trecători. Aici era linişte şi nu se simţea decât mirosul prafului încins de căldura amiezii.

     Coroana lui Abdul Aziz se clătina, imperiul scârţăia din toate încheieturile, iar armatele sale se pregăteau să înece în sânge Bosnia şi Bulgaria.

     Toate acestea le-am auzit de la Yussuf, care îmi vorbi despre mişcarea de înnoire ce măcina măruntaiele îmbătrînite ale împărăţiei şi rosti cu solemnitate numele lui Midhat-Paşa.

      Nu înţelegeam nimic din aceste daravele politiceşti, iar mintea mea era încă ameţită de forfota zgomotoasă a străzilor din bazar.

      Am mâncat chebab într-o mică ospătărie, apoi, la îndemnul lui Yussuf, am tras câteva fumuri de narghilea. O picoteală plăcută îmi amorţi simţurile şi m-am lăsat în voia ocrotitorului meu, care îmi mângâia încetişor fruntea.

      Seara am privit stelele de pe cheiul Galatei, iar vântul rece, care începuse să bată dinspre strâmtori, m-a făcut să mă ghemuiesc la pieptul fierbinte al lui Yussuf. 

 

Anunțuri

2 răspunsuri to “Kostas la Istanbul”

  1. Maria caprescu Says:

    miraculos intr-adevar. ma bucur ca facerea lui Kostas a luat sfarsit. va felicit si abia astept sa pun mana pe el.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: