poem nou din volumul „aproape de mayerling”

(42)

Pui pe masă

pâinea, sarea şi vinul.

Apoi, cu aceleaşi gesturi

aproape hieratice,

pui supa în farfurii

şi mă întrebi

dacă-i destul de sărată.

În clipa aceea îmi vine

să-ţi sărut mâinile care

au curăţat ceapă şi

au tocat pătrunjel

şi au curăţat ceapă.

Iar solniţa mi se pare un

idol de sticlă. Cred cu tărie

în micii

zei ai bucătăriei,

în îngerii paşnici ai

aragazului

ce se pot arăta

uneori

într-o

lingură limpede

şi

fierbinte de supă.

E un simplu prânz de duminică

şi totuşi noi acum nu mâncăm.

De fapt noi acum

facem dragoste.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: