poeme cu lumpeni (2)

 inginerul

 

În noaptea când a

murit inginerul

nici o stea nu s-a

clintit de la locul ei.

Beţivii din rahova

au băut ca de obicei

până la ora închiderii.

Au bătut încruntaţi

cărţile de şeptic

ameninţându-se pe

furiş cu cuţitele.

Nu se vedea nicăieri

nici servieta cu

diploma lui jerpelită

pe care obişnuia

să o treacă din

mână în mână,

urlând că a fost

inginer şi

şef de şantier.

Nu-l credea nimeni.

Se obişnuise să fie

umilit şi bătut.

Acum probabil că

îi arată lui Dumnezeu

diplomele lui zdrenţuite.

Aşteptând poate

să-i mângâie fruntea

urâtă şi cheală

fetele alea din

saint-malo

cu ochii lor

de culoarea

apei de mare.

Visând

o bucată mică de

pâine şi

o bucată

mare de

carne.

Anunțuri

5 răspunsuri to “poeme cu lumpeni (2)”

  1. De cine e scrisă?

  2. Octavian Soviany Says:

    de mune

  3. Octavian Soviany Says:

    pardon, de mine

  4. Andreea B. Dumitrascu Says:

    minunat! va urmaresc poeziile de ceva timp, ca un lup infometat! aceasta e una din preferatele mele.

  5. OK. Îmi amintea de un poem scris de Velea Andrei, dacă nu mă înşel. De aceea am întrebat. E un poem reuşit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: