opiniile unui călău despre pedeapsa cu moartea

 

„Pedeapsa cu moartea va avea în cele din urmă soarta tuturor acelor suplicii barbare care au dispărut unul câte unul. Dacă legea îşi mai proclamă încă dreptul de a ucide, ea a renunţat cel puţin la acela de a-i face să sufere pe condamnaţi. Asta înseamnă deja un progres al raţiunii şi al sentimentelor umanitare. Dar prin adoptarea ghilotinei ca instrument de supliciu s-a pus oare într-adevăr capăt şi suferinţei? În ce mă priveşte eu cred că da, chiar dacă mi s-a întîmplat adesea să văd feţele capetelor retezate din coşul cu rumeguş schimonosite de nişte convulsii ciudate. Îmi place să cred că e vorba doar de nişte mişcări automate ale muşchilor faciali, dar nu toată lumea împărtăşeşte această părere. Mulţi fiziologi, mulţi oameni versaţi în misterele anatomiei au vorbit despre o durere atroce, mai mult sau mai puţin prelungită, ce se manifestă în creier, care reprezintă, aşa cum bine se ştie, centrul sensibilităţii.

Şi dacă este aşa?

Pedeapsa cu moartea şi-a trăit  traiul. Prin abolirea ei, ar fi scutiţi de o datorie penibilă nişte nefericiţi slujbaşi, printre care mă număr şi eu, copleşiţi de semenii lor cu toată repulsia pe care o inspiră ghilotina şi eşafodul.

Să fie mai vinovat un asemenea slujbaş decât magistratul care a cerut condamnarea la moarte sau decât juraţii care au aprobat-o?

Mai devreme sau mai târziu pedeapsa cu moartea trebuie să dispară din toate codurile penale.”

(H. Sanson, Memoriile Sansonilor. Şapte generaţii de executori)

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: