poem nou

cimitirul din graz

 Hoinăresc

printre

cruci şi cavouri

ca un autor

în căutare de

personaje.

Mă gândesc

la mustăţile

răsucite în sus cu

atâta migală

ale ofiţerilor de husari.

La cheliile lucioase

ale judecătorilor şi notarilor,

la ţăcăliile

profesorilor de literatură

care întreţineau între elevi

cultul lui grilparzer

şi treceau uneori cu discreţie

pragul vreunei case de toleranţă.

La nevestele de bancheri

care nu avuseseră niciodată

parte de un orgasm

şi muriseră prematur

de cancer la col.

La fetele fără zestre

care-şi petreceau cea mai mare

parte a vieţii

tricotând ciorapi de flanelă.

Poate că moartea

e singura instituţie

cu adevărat democratică.

Peste schlossberg

străluceşte un soare

palid şi rece

ca fruntea lui

grilparzer.

Anunțuri

Un răspuns to “poem nou”

  1. Andreea B. Dumitrascu Says:

    Versuri extraordinar manuite. Poemul acesta imi aduce aminte de vremurile in care umblam prin cimitirul din apropiere, copil fiind, sa caut „personajele” cu fete triste din fotografii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: