poem nou

baker street,221 b

 

Cât de mult mi-am dorit

să  urc într-o zi

scările acestei locuinţe din baker street.

Doctorul watson tocmai

fusese chemat

la căpătâiul unui bolnav

aşa că vestitul

detectiv este singur

iar pe masă abureşte

ca într-o povestire victoriană

un mic dejun englezesc.

Holmes mă priveşte

cu nişte ochi lăcrimoşi de beţiv

şi îmi spune mâhnit :

« De la o vreme

toţi criminalii

au devenit nişte dobitoci,

iar scotland yard-ul

recurge tot mai rar

la serviciile mele,

aşa că am devenit total dependent

de alcool şi de cocaină,

iar din pricina plictiselii

sunt tot mai tentat

să comit o crimă perfectă.

Iar chipul lui zbârcit

începe să se topească treptat.

Mai rămâne

pentru câteva clipe luleaua.

Apoi numai fumul lulelei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: