prima mea traducere din germană

Heinrich Heine

Loreley

 

Nu ştiu ce se-ntâmplă cu mine

Că stau mohorît şi pustiu

Şi-n minte deloc nu-mai vine

Povestea de unde o ştiu.

 

E frig şi se lasă de seară.

Ce calme curg apele-n Rin!

Pe creste de munte coboară

Un soare-apus de rubin.

 

Iar cea mai frumoasă femeie

Pe-o stâncă se-arată deodat’

Cu-odoarele ei ce scânteie,

Cu păru-i de aur curat.

 

Prin care domol îşi perindă

Un piaptăn de aur vrăjit

Privindu-se-n Rin ca-n oglindă

Şi-ngână un cântec şoptit,

 

Plecându-se lin, ca o salcă,

Să cate la apa de jos,

Iar cântecul ei de rusalcă

E plin de un farmec spăimos.

 

Luntraşul cu luntrea lui mică

Se-azvârle în valul amar,

Iar ochii spre stei şi-i ridică.

La zână uitându-se doar

 

Şi cade sub stânca vicleană

Dar Loreley cântă pe stei,

Ştiind că luntraşu-n bulboană

Pierise din pricina ei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: