poem

îngerul din şiştarovăţ

 

De aici

începe pustietatea.

Dincolo de şiştarovăţ

drumurile sunt

blocate de bolovani,

iar ţărăncile vând

o miere

pietrificată,

de duritatea

pământului sterp.

Coborâm din

microbuz. Cumpărăm

şepci. Ne numărăm

mecanic

mărunţişul

din buzunar

de parcă ne-am număra

degetele de la mâini şi

picioare, mirându-ne

că sunt tot acolo,

fiecare la locul lui.

Iar îngerul satului

trece pe lângă noi

cu coasa pe umăr,

gârbov de bătrâneţe şi

obosit.

Dincolo de şiştarovăţ

toate drumurile

sunt blocate de

bolovani

şi începe

austro-ungaria, începe

cenuşa.

Anunțuri

Un răspuns to “poem”

  1. vincentiu molov Says:

    Prietene,
    Cu patura asta cu care am invelit santuri si stelele baltilor
    Si femei, pentru citeva ore cit pentru o viata intreaga
    Cu ea
    Acopar cerul acum
    Din ea o sa se scuture
    Pulberea alba a viitorului

    Patura asta a fost buna cindva
    A avut o inima si vise
    Ce acum poate-s in cer

    Patura asta nu le mai tine cald
    Trebuie aruncata in sifonierul
    PAMANTULUI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: