poem

îngerul din obârşia

 

 

Bătrânul

nu mai coboară de mult

printre oameni.

Sâmbăta

face pâine

şi o împarte

cu caprele lui

la care le povesteşte

întîmplări

de pe timpul

cât a fost el

cătană sub

carol al II-lea.

De un timp,

mâinile şi picioarele

au început să îi

tremure, poate

din pricina băuturii.

Iar noaptea,

când mistreţii

intră în sat,

se visează culcat

într-o copaie de

lemn, cu buzele

lipite de ugerul

unei capre bătrâne,

care seamănă parcă

cu sfânta varvara.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: