poem pentru eliska

Praga. La cârciuma Tigrul de Aur

Domnule, spune ospătarul bătrân
în timp ce îmi pune pe umăr o
mână scheletică, eu l-am servit şi pe
bohumil hrabal.
Râgâia ca şi dumneavoastră
după prima înghiţitură de bere,
iar costumul lui vechi
răspândea o uşoară duhoare de
excremente.
Avea, ca şi dumneavoastră,
piciorele mai jos de genunchi
turnate din fontă
şi mânuia bisturiul
cu precizia şi rigoarea
unui profesor de dialectică.
Mă uit la dânsul nedumerit:
Nu ştiu de care hrabal vorbeşti.
S-ar cuveni să ştiţi, domnule dragă.
Vorbesc de doctorul hrabal, chirurgul,
cel care mi-a făcut acum patru ani
operaţia de prostată.
Dar švejk îl întreb? Despre soarta lui švejk se
mai ştie ceva?
A murit, domnule dragă,
cam pe timpul lui husak,
pentru că berea începuse să capete
gust de leşie,
iar furtul de câini devenise
o meserie nelucrativă.
Mormântul lui e acolo, sub
lespedea aia
de sub bustul lui hrabal.
Dar mai am şi alte oferte penru dumneavoastră,
pentru că-mi sunteţi extrem de simpatic.
V-ar interesa, de exemplu,
originalele
scrisorilor către milena?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: