mama căpușa (2)

N-avem de gând să mai prelungim această scenă erotică, în definitiv oamenii se acuplează la fel, iar noi trebuie să accelerăm ritmul istoriei noastrei, așa că îl vom lăsa pe comisarul MK să se bucure mult și bine de farmecele domnișoarei Sorana, iar noi îi vom face o vizită maiorului neamț, pe care l-am abandonat nu de mult în fața unui magazin de confecții de pe calea Victoriei.
Ofițerul e așezat la birou și scrie iar în agenda dăruită de Gunther, o agendă care s-aumplut deja pe trei sferturi cu rânduri tot mai dezordonate, ce par să trădeze o boală gravă de nervi.
Maiorul von Kleist arată mai rău ca niciodată, iar pe unul dintre obraji are un plasture mare: s-a tăiat rău când s-a bărbierit azi dimineață, fiindcă era excesiv de nervos și fiindcă îi tremurau mâinile din cauza coniacului franțuzesc, de care face mare risipă în ultima vreme.
Maiorul scrie, noi îi citim însemnările, iar din peretele din spatele lui iese un picior mare de cal oprindu-se doar la cîţiva centimentri de ceafa lui Siegfried, care nu mai e de mult trandafirie ca ceafa lui Dumnezeu, şi lăsând să i se vadă potcoava masivă, pe care se disting până şi capetele mari ale cuielor bătute de jur împrejur.

Kurt a dispărut fără urmă, nu l-a mai văzut nimeni din seara când am fost împreună la tanti Rozica.
Cred că nu e lucru curat cu dispariția tovarășului meu de apartament ce îngrijorează Berlinul, așa cum a binevoit să mă informeze Mandred von Killinger, care m-a convocat ieri în biroul lui și m-a tras îndelung de limbă în legătură cu Kurt.
Bănuiesc că știe despre vizita noastră la curve, așa că îi spun fără nici o reținere că-mi l lăsasem pe Kurt viu și nevătămat, ba chiar foarte bine dispus, în salonul de la tanti Rozica, de unde după aceea a dispărut brusc, fără să-mi lase nici un mesaj. Nu omit de asemenea să precizez că în seara respectivă Kurt dispunea de o sumă mare de bani, cine știe dacă nu cumva a fost victima unei tâlhării, se spune că orașul ăsta infect e plin de borfași în stare să pure până și oul de sub găină.
Killinger se strâmbă la mine pe sub mustățile lui de motan, pare nemulțumit de răspunsurile ce i le dau și are în voce o evidentă ostilitate.
Îmi spune pe un ton ridicat că după părerea lui amiralul Canaris nu reușește să le impună oamenilor săi un spirit de disciplină mai ferm și că aceștia își îndeplinesc îndatoririle cu o lipsă de zel criminală, ținându-se numai de crailâkuri și de beții. Nu băgasem oare de seamă că amicul meu Kurt e într-o stare permanentă de semi-ebrietate? Și dacă bagasem de seamă de ce nu raportasem mai sus? O asemenea neglijență este aproape un act de trădare.
În timp ce vorbește, amdasadorul gesticulează nervos și seamănă perfect cu un personaj de comedie mută, dar de data asta nu-mi vine să râd, inimioara de iepure a intrat din nou în alertă, mai ales că la întrevedere participă și un ochelarist costeliv, pe care nu-l mai văzusem niciodată până atunci prin birourile legației..Ochelaristul scrie de zor într-un carnet și nu mă îndoiesc că notițele lui vor ajunge curând pe biroul lui Himmler.
Deodată Killinger, parcă plictisit brusc, se oprește din perorație, rămâne câteva momente tăcut, apoi mă întreabă dacă m-am supus în ultima vreme unui control psihiatric.
Care va să zică, am ajuns și la asta! Cum de avusesem naivitatea să cred că ambasadorul nu e la curent cu toate ciudățeniile mele din ultima vreme, că se lasă înșelat de masca de om normal pe cate încercasem s-o confecționezîn fața lui cu atâta efort? Așa cum bănuiam, toate mișcările mele au fost spionate, sunt prins ca într-o cursă de șoareci, ei știu tot despre mine, poate că au citit până și aceste însemnări.pe care ar fi trebuit de mult să le ard, căci constituie cea mai bună dovadă a bolii mele de nervi.
Trebuie să găsesc o soluție. Un ofițer al Wermacht-ului n-are ce căuta într-o clinică de psihiatrie.
Medicul legației – continuă Manfred von Killinger – este de părere că sufăr de ipohondrie, iar Vasiliade se plânge că îl tratez cu o totală lipsă de considerație. Ce dracu, românii au fost până acum niște aliați de nădejde, merită măcar să le vorbim cuviincios!
Las capul în pământ, dar nu de rușine, ci pentru că am bănuiala că m-am făcut galben la față de frică.
E adevărat – tună von Killinger – că i-am călcat ochelarii în picioare unui venerabil dermatolog bucureștean, membru al comunității germane?
Prin urmare, m-a reclamat și javra de moș!
După asta ambasadorul va aduce probabil vorba despre Danuta.
Killinger însă deocamdată a terminat. Acum intră în vorbă ochelaristul, care mă întreabă dacă am cunoștință de legăturile lui Kurt cu anumite cercuri israelite.
Atâta timp cât e vorba de Kirt, inimioara de iepure ticăie mai încet. Îi declar gestapovistului că nu știu nimic despre asemenea legături, care de altfel nu mi se par deloc verosimile: fostul meu vecin de apartament nutrește o silă deosebită pentru evrei.
Ochelaritul și închide carnetul, spune că nu mai are de pus nici o întrebare, totul e cât se poate de limpede, iar Killimger îmi dă de înțeles că nu mai are nevoie de mine și îmi întinde mâna, cu o expresie de totală lehamite.
Tot ieri mi-a telefonat și von Stubbe.
Mă descoase și el despre Kurt, se interesează cu insistență de sănătatea mea, apoi îmi spune că dacă nu m-aș bucura de sprijinul lui Canaris pentru serviciile pe care i le-am adus în trecut Reichului, aș fi fost de mult un om mort. Gestapoul îi trimite, zilnic aproape, niște lungi note informative, în care sunt descris ca un om cu nervii distruși din cauza alcoolismului, care, pe parcursul stărilor lui de ebrietate, se dedă la gesturi pline de excentricitate, ce compromit grav imaginea Germaniei în ochii celor de la București. Ordinul lui Canaris este să mă întorc neîntârziat la Berlin.
Înainte de a-i da vreo replică, von Stubbe mi-a trântit telefonul.
Gândul că voi fi nevoit s-o părăsesc pe Danuta, mă izbește ca o măciucă drept în moalele capului. Nu există decât două soluții: să mă sinucid sau să dezertez..

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: