din siegfried

De mult n-a mai văzut vechea nostră prietenă, luna, atâta vărsare de sânge pe fața pământului.
Privirile ei se îndreaptă acum către Sevastopol, unde se dau de câteva luni lupte teribile. Și, deși este noaptea târziu, militarii germani, ostașii sovierici și soldații români sunt cu toții, palizi de oboseală, la posturile lor, așteptându-se la un atac de noapte din partea forțelor inamice. Iar unul dintre acești combatanți este locotenentul Gunter von Kleist (îi putem divulga acum numele întreg, de vreme ce tot a făcut-o comisarul MK), pe care luna îl privește atentă, impresionată de expresia lui de dârzenie, deși acesta nu mai dormise de treizeci și șase de ore. Gunter e copia aproape perfectă a tatălui său (mai puțin acea strâmbătură oribilă care deformează din vreme în vreme fața frumoasă a maiorului neamț) și un maniac al ideii de datorie, așa cum MK este un maniac al aceleia de justiție. Firește tânărul locotenent nu e la curent cu schimbările intervenite în ultimul timp în comportamentul lui Siegfried, deși constată că acesta îi răspune tot mai rar la scrisori, iar epistolele lui sunt laconice, iar uneori destul de lipsite de coerență. Nu departe de Gunter se găsește și von Pfuel, căruia luna îi privește în trecere chipul prelung și încăpățânat, înainte ca acest personaj (despre care locotenentul pomenea uneori în scrisorile lui) să-și găseasca locul său pe de-a întregul în urzeala istoriei noastre.
Deocamdată la Sevastopol e liniște, nu se aude nici o împușcătură, nici o bubuitură de tun, cerul nopții de vară e spuzit de o mare mulțime de stele, așa că luna își mută privirea către Berlin, curioasă să vadă cu ce îndelenicesc la ora asta târzie de noapte mai-marii pământului, cei responsabili pentru o asemenea vărsare de sânge.
Joachim von Ribbentrop are o figură destul de îngrijorată, în timp ce soarbe din când în când dintr-un pahar de șampanie. Lui personal războiul cu rușii i se pare o aventură periculoasă și se gândește că în cele din urmă Molotov se arătase un partener de dialog acceptabil.
Keitel și Jodl stau aplecați deasupra unor hărți militare.
Himmler citește poeme de Horderlin.
Hermann Goring se joacă o vreme cu unul din faimoasele sale trenulețe electrice,
apoi își face o injecție cu morfină.
Goebbels gâfâie în așternuturile unei cunoscute actrițe de cabaret, în timp ce Fuhrer-ul însuși examinează cu mare atenție niște planuri aduse de Speer. Sunt planurile noilor bulevarde ale Berlinului, pe care Hitler binevoiește să traseze, din vreme în vreme, cu propria-i mână câteva mici corecturi.
Iar aici misiunea din noaptea asta a lunii deocamată s-a încheiat.
Bucuroasă ar arunca o privire și prin cabinetul lui Stalin sau Molotov, dar acolo nu pot pătrunde nici măcar razele sale, o poate face numai privirea lui Dumnezeu.

30 aprilie 1942
Crimeea
Dragul meu Siegfried

Iată că, între două atacuri rusești, găsesc un moment de răgaz ca să-ți scriu la repezeală câteva rânduri.
De la ultima mea scrisoare au intervenit multe schimbări. Lagărul din Ucraina a fost desființat, deținuții – expediați undeva în Polonia și, din fericire, n-am fost găsit răspunzător pentru moartea lui Wedekind., iar cea mai fierbinte dintre dorințele mele s-a împlinit. Acum mă aflu pe frontul din Crimeea, unde ne pregătim să luăm Sevastopolul. Am primit comanda unui pluton de infanterie și, spre marea mea bucurie, l-am regăsit pe von Pfuel, facem parte din aceeași companie. S-a arătat la fel de cordial ca întotdeauna și m-a îmbrățișat cu foarte multă căldură.
După zilele de lâncezeală din lagăr mă simt atât de bucuros să mă aflu din nou sub bătaia cartușelor, față în față cu inamicul, gata să-mi dau viața și sângele pentru Fuhrer!
Ieri rușii au lansat pe neașteptate o încercare de contraofensivă. Se dau lupte înverșunate. Chiar lângă mine o schijă de obuz a retezat în dimineața asta capul unui ostaș, iar sângele lui mi-a stropit de sus până jos uniforma. N-a fost un spectacol tocmai plăcut, dar asta face parte din experiența războiului.
Bolșevicii suferă pierderi mult mai mari decât noi și suntem foarte încrezători în victorie.
Prin rasă și educație, prin calitățile lui umane și militare, soldatul german e net superior celui sovietic.Iar înaltul exemplu moral pe care ni-l oferă personalitatea de excepție a Fuhrer-ului nu poate decât să ne însuflețească și mai mult inimile pe cîmpul de bătălie.
Înainte spre Sevastopol!
Deși nu te cunoaște decât din relatările mele, von Pfuel mă roagă să-ți transmit respectuoasele sale omagii.
Te îmbrățișez bărbătește
Fiul tău, Gunter
10 mai 1942
Crimeea

Dragul meu Siegfried

Așa cum anticipam în ultima mea mea scrisoare, tentativa de contraofensivă a rușilor a fost respinsă doar în două zile. Pierderile noastre sunt destul de neînsemnate și am luat o mulțime de prizonieri: Reich-ul are nevoie și de forță de muncă.
Acum obiectivul nostru este să-i alungăm pe bolșevici din Crimeea, pentru a ne putea concentra apoi toate forțele asupra Sevastopolului, care va trebui în sfârșit ocupat. Am pornit la atac de câteva zile. Purtăm lupte grele, dar sovieticii n-au cum să reziste prea mult. Din discuțiile cu ceilalți ofițeri am aflat că artileria noastră dispune de cele mai mari și mai puternice tunuri din lume. Toți sunt de părere că în cel mult două săptămâni vom pune mâna pe Sevastopol.
În ultimul timp m-am apropiat încă și mai mult de von Pfuel, care mi se pare modelul exemplar al tânărului ofițer german. Deși suntem cam de aceeași vârstă îmi dau seama că la el rigoarea și spiritul de disciplină sunt mult mai bine formate decât la mine. Von Pfuel n-ar fi comis gafele pe care le-am săvârșit eu în lagărul din Ucraina. În absența ta (care rămâi pentru mine modelul cel mai demn de urmat) voi încerca să-mi desăvârșesc cu ajutorul acestui bun camarad educația militară.
Von Pfuel îmi vorbește adesea despre prietenii lui din SS, față de care nutrește o puternică admirație. Ei fac parte din adevărata elită a armatei germane, care – selecționată după cele mau stricte criterii – reprezintă chintesența sângelui arian. Prietenul meu nu omite să-mi spună cât de mult a învățat de la acești tineri militari între care domnește cel mai înalt spirit de camaraderie, preluat din tradiția vechilor noastre ordine cavalerești: devotamentul față de Fuhrer și Reich, atașamentul față de valorile noastre autentic germane și, firește, ura față de rasa blestemată a israeliților, ce se întinde ca o plagă otrăvitoare pe toată suprafața pământului și înveninează sângele tuturor popoarelor nobile. De asemenea von Pfuel nu-și ascunde admirația față de Reichsfuhrer-ul Heinrich Himmler, pe care îl consideră (desigur după Fuhrer) cea mai mare personalitate a statului nostru.
Nici nu știi cât de mult îl invidiez pe prietenul meu pentru că a avut ocazia să vină în contact cu oameni de o asemenea calitate, față de care mă simt extrem de mic și de neînsemnat!
Aștept cu nerăbdare câteva rânduri d in partea ta.
Trăiască Germania!
Cu respect
Fiul tău,Gunter
17 mai 1942
Crimeea

Dragul meu Siegfried
Armatele noastre înaintează. Și mă grăbesc să te înștiințez că plutonul comandat de mine a reușit să ocupe alaltăieri, 15 mai, o importantă poziție bolșevică. Am fost felicitat de însuși comandantul companiei, căpitanul Brod, care mi-a fluturat pe la nas promisiunea unei decorații.
Acum îmi dau seama că nu ți-am vorbit încă în scrisorile mele de comandant, bătrânul Hans, cum îl numim între noi. deși nu cred să aibă mai mult de treizeci de ani. Cu toate că nu face parte din rândurile nobilimii prusace (înțeleg că e fiul unui industriaș din Bavaria) m-a impresionat de la bun început prin ținuta și manierele sale. Calitățile lui militare sunt de necontestat, este un om pe cât de drept pe atât de sever. Se șoptește că ar fi împușcat cu mâna lui câțiva soldați pentru lașitate, iar von Pfuel obișnuiește să spună (firește în glumă) că principala pasiune a comandantului sunt curțile marțiale.
A, uitam să-ți comunic că în urma asaltului de alaltăieri m-am ales cu o rană ușoară la braț,.dar nu te îngrijora: e doar o zgârietură de baionetă extrem de superficială, iar rusului care mi-a făcut-o i-am zburat creierii. În viața civilă n-aș putea săvârși nici în ruptul capului o asemenea faptă, dar războiul are legile lui: Germania înainte de toate!
De ce nu-mi răspunzi la scrisori?
În răstimpurile dintre bătălii sunt copleșit uneori de o singurătate apăsătoare și mi se face dor de tine, de Trude și de Berlin. În asemenea momente sărmanul von Pfuel trebuie să-mi țină loc de tată și mamă, căci omul acesta e pentru mine nu doar un prieten sau camarad, simt pentru el o iubire aproape fraternă. Dacă destinul ar fi îngăduit să am un frate, mi-aș fi dorit ca acesta să semene cu von Pfuel, care îți transmite salutul său plin de respect.
Cu dragoste și cu nerăbdare
Fiul tău, Gunter

24 mai 1942
București

Dragul meu Gunter,

Îmi reproșezi că nu-ți răspund la scrisori, dar știi că de felul meu nu sunt prea harnic la scris și, mai ales, detest genul epistolar.
Trebuie să știi că aerul Bucureștiului nu-mi priește deloc. Deși suntem doar în mai aici deja a început zăpușeala, orașul este murdar, plin de țigani și de câini vagabonzi. Încep să fiu îngrijorat pentru sănătatea mea: am de un timp niște mâncărimi suspecte, care nu-mi trec cu toate că am încercat tot felul de alifii, și cred că nervii mei nu sunt în starea lor cea mai bună.
Sunt mândru de entuziasmul cu care lupți pentru cauza sfântă a Germaniei și că îi faci onoare uniformei pe care o porți. Felicitări pentru ultimele tale isprăvi de pe front!. Oare rana aceea la braț să fie chiar atât de ușoară?
Sper să luați cât mai repede Sevastopolul, altfel intrăm într-un mare căcat.
Și ai mare grijă de tine, descopăr în scrisorile tale ceva excesiv și nesănătos, iar, după cum bine știi, în familia noastră au mai fost câteva cazuri de nebunie.
Camaraderește
Tatăl tău, Maior Siegfried von Kleist
PS Admirația ta pentru Himmler și oamenii lui mi se pare exagerată.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: