masina timpului

1.

Lichefiere în târziu şi în putred iubito
Aşa cum se scurg zoaiele cum chelesc împăraţii
Cum se desfac canceroşii la pantaloni
Cum bucata de zgârci putrezeşte în botul dulăului

Pasărea se numea Dimineaţă şi locuia în furuncule
Tigve sfărâmicioase seară mâncată de răgălii
Cu clopote de tifon cu obeliscuri leproase
Deţinem femeia mea obosită monopolul septicemiei

2.

Arcul sânului tău se descarcă în păsări

Îţi scriu cum aş scrie tratate de chirurgie

În Pădurea Arden buldozerul hăpăie inimi
Lângă acel cazinou ca o carte a junglei
Unde timpul plodeşte amoebe
Cu cocoloaşe de seu se hrăneşte
bărbatul prea copt
Cel al cărui contur se ia ca o mâzgă de pe
cearşaful murdar

Şi e şi mai puţin decât viaţa: mater adică materie

3.

În carnea unei stridii stătute
ETOILE DE MES YEUX
Sau în picioruşul unui gândac
ETOILE DE MES YEUX
O să-ţi arăt tinereţea părinţilor
Apoi bătrâneţea şi interminabila lor agonie
Îţi transmit complimentele chirurgului-şef
Ale asistenţei care îmbălsămează
Şi ale vânzătorului de sicrie pe coapsele tale
de culoarea şampaniei
Se zbate ceva foarte roşu şi flasc ca o bucată de
carne
Ca ntr-o seră cu asparaguşi împăraţi în formol
Bat la maşină depeşe du-te la morgă cesario

Pământ atins de calviţie neputinţa e galbenă

Noi am fost împăraţii mărăcinişului

4.

În caleştile lor purpurii treceau feeriile

VIOLA MIRANDA HELENA HERMIA
ROSALINDA

Zaruri de catifea vlăguite cuburi de radiu

Coapse de zinc peste care patinau feerii
În cămăşile lor negre de forţă
Patinau trandafirii borşiţi

E o columnă de fier o movilă de ipsos
O galeră cu oameni pleşuvi ce colindă oceanele

Ea şi-a lipit însă buzele de fructul bubos
Îşi închipuie Codrul Arden ca
Pe o molie uriaşă luminată de urletul
Obosit al supapelor acolo iubitule

Unde începe apocalipsul pe o movilă de ipsos

5.

I-am smuls dulăului bucata de carne şi am privit-o

Iată oasele păpuşarului: fosfor şi antimoniu
Purulentă maree împroşcă-mă tu care nu ştii greceşte
Mi se spune bărbatul prea copt – trec zilnic prin
grădina publică cu o ureche tăiată
într-o pungă de plastic
Cu un şobolan mort în buzunarul sacoului

HELENAHERMIAROSALINDA există
O floare păroasă pe masa chirurgului
Un lampadar oxidat pe coridoarele mănăstirii
Şi întoarcere nu există paie şi vreascuri
Întoarcere nu există
jugănarul de porci
are mâinile roşii

6.

Codrul Arden e un spaţiu mai mult fantomatic

O baracă de scânduri locuită de impostori

Unde marionete cu părul cărunt
Se împerechează în sunetul goarnelor
Unde canceroşii tuşesc înainte să moară
înainte să se desfacă la pantaloni
Deasupra preparatelor anatomice
noi vom trece iubito
Prin ficaţii chirciţi ai păpuşilor
O să gustăm din fiertura vampirilor
Şi vom picta pe fereasatra bordelului
semilune şi pălării
Vom desface din cocoloşul de staniol
Seul tău uscat hermia sexul tău
Uscat rosalinda
Iată viermele
iată vulturul
iată un maimuţoi masturbându-se
Iată tinereţea părinţilor
Iată apoi bătrâneţea şi interminabila lor agonie

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: