fragment de roman

Dacă pe prima mea iubită o chemase tot Ada, Ada n-a avut iubit nici în copilărie, nici în adolescenţă. În orăşelul ei din Moldova nu căutase tovărăşia altor copii, preferase să se joace de una singură, iar singurul ei prieten adevărat era Gery. Băieţii de la şcoala de coregrafie din Cluj, cu ifosele lor caraghioase de golănaşi şi cu limbajul lor plin de obscenităţi i se păreau de-a dreptul dezgustători, iar gândul că ar putea avea cel mai mic contact fizic cu vreunul din ei, aşa cum începuseră să aibă unele dintre colegele sale, era pentru ea de neconceput. Se spunea că e încrezută, pentru că se ţinea la distanţă, nu legase nicio prietenie, refuza sistematic să participe la micile petreceri, ţinute cu prilejul vreunei onomastici sau zile de naştere, ba chiar şi la excursiile în grup, organizate periodic de dirigintele clasei, iar mătuşa începuse să-I reproşeze că se comporta ca o sălbăticiune. Abia dacă schimba câteva cuvinte cu colega ei de bancă, Sanda, fiica unui cunoscut profesor universitar, coleg de catedră cu Mariette. Sanda era o fata blondă, cu o figură ingenuă, căreia îi plăcea să citească şi să asculte muzică clasică.. O invitase în mai multe rânduri pe Ada s-o viziteze, trebuia neapărat să-i arate colecţia ei de păpuşi, adunate de tatăl său de prin toate ţările prin care avusese prilejul să călătorească. Dar pe Ada n-o interesau câtuşi de puţin păpuşile, acasă la ea în Moldova nu avea niciuna şi nici nu le simţea lipsa, aşa că invitaţiile Sandei au rămas multă vreme fără ecou.
În cele din urmă totuşi, fetiţa a trebuit să cedeze. Era ziua de naştere a colegei sale de bancă, iar Mariette i-a spus că de data asta invitaţia nu poate fi refuzată în niciun chip, ar fi fost o nepoliteţe la adresa colegului ei de catedră. Mătuşa pregătise din vreme nişte cadouri bogate pentru Sanda, iar Ada căpătase în dar o rochiţă superbă, trecuse pentru prima data în viaţa ei pe la coafor şi fusese fardată discret de mâinile experte ale lui Mariette.
Părinţii Sandei plecaseră de acasă, iar toate cele patru camera încăpătoare erau la dispoziţia copiilor. Venise toată clasa, până şi dirigintele, care însă, după ce i-a pus în braţe sărbătoritei un teanc mare de cărţi şi a înfulecat două felii groase de tort, s-a grăbit să plece în treburile lui, spre marea uşurare a tuturor celor prezenţi. Casetofonul a fost dat la maximum, de undeva au apărut un pachet de ţigări şi o sticlă de lichior cubanez, petrecerea putea să înceapă. Ada nu se simţea deloc în largul ei. După ce a felicitat-o pe Sanda, s-a aşezat pe marginea unei canapele, hotărâtă să nu zăbovească mai mult de o jumătate de oră. Era zgomot şi fum, semiîntuneric, iar mirosul dulceag al beţişoarelor aromatice făcea aerul aproape de nerespirat. Nepotul directorului reuşise să se plaseze iar în centrul atenţiei. Povestea despre vizita pe care o făcuse vara trecută la rudele sale din Statele Unite, lăudându-se că hainele de pe el (o pereche de blugi şi un tricou cu însemnele drapelului american) fuseseră cumpărate de la New-York, că băuse Coca-Cola, că vizitase Disneyland-ul şi că asistase la un spectacol de streep-tease. Apoi şi-a aprins o ţigară din care a început să pufăie cu o neglijenţă studiată, spre admiraţia colegelor sale de clasă, care îl sorbeau din ochi, dar şi a colegilor, ce se străduiau să-i imite gesturile, mimica sau felul colorat de a se exprima. Adei băiatul ăsta plin de sine şi prea dezvoltat pentru vîrsta lui, care se lăuda prin recreaţii că are relaţii intime cu o studentă de la agronomie îi era profund antipatic, iar petrecerea în sine i se părea o caricatură jalnică a petrecerilor date de Mariette. Strădania acestor copii de a copia, ca nişte pui de maimuţă, comportamentul adulţilor, îi dădea o senzaţie de dezgust şi amărăciune. Simţea că nu e ca ei şi că locul nu este acolo. A acceptat totuşi să mai rămână puţin la insistenţele Sandei.
Petrecerea se dezlănţuise de-a binelea, aproape toată lumea dansa, platourile cu sandviciuri si fursecuri pregătite de părinţii sărbătoritei fuseseră golite de mult, din sticla de lichior mai rămăseseră doar câteva degete. Ada nu putea să fie veselă însă la comandă şi parcă o văd aşezată pe marginea unei canapele, cu genunchii strânşi şi ochii pe jumătate închişi, refuzând invitaţiile la dans ale băieţilor, deşi îi plăcea atât de mult să danseze, dar nu în turmă, nu în acea atmosferă promiscuă, ce mirosea parcă a ciorapi nespălaţi şi a transpiraţie. Începuseră să se formeze perechi, care, în pauza dintre două dansuri, răsfirate pe fotolii şi canapele, se pipăiau cu timiditate sau schimbau săruturi stângace. Băieţii mai îndrăzneţi cotrobăiau pe sub fustiţele fetelor euforizate de lichiorul de ananas. Iar la un moment dat, nepotul directorului veni să se aşeze lângă Ada. Îi şopti la ureche că e cea mai frumoasă fată din clasă şi o întrebă dacă vrea să fie gagica lui. Apoi, fără a mai aştepta un răspuns, o apucă de talie, o trase spre el şi vru s-o sărute. Respiraţia băiatului duhnea a tutun şi a alcool. Ada încercă să se smulgă dar nu reuşi, era ţinută strâns, tot mai strâns, ca de tentaculele unui cefalopod uriaş. Nepotul directorului încerca să-I descleşteze buzele, dar fetiţa se împotrivea cu violenţă şi în cele din urmă izbuti să-şi elibereze gura, iar dinţii ei de mica sălbăticiune se înfipseră cu cruzime în obrazul lui coşuros, pe care apăruseră deja primele tuiele. Băiatul scoase un urlet de durere, o împinse cât colo pe Ada şi îşi duse instinctiv mâna la obraz. Profitând de acest moment de derută al agresorului ei, fetiţa sari de pe canapea şi părăsi în fugă apartamentul, sub privirile stupefiate ale colegilor ei de clasă, cărora le stricase petrecerea.Din ziua aceea indiferenţa ei faţă de băieţi s-a transformat în ostilitate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: