nora 9

Eleonora se trezeşte din somn la hărăitul strident al deşteptătorului

Este o fată înaltă şi mlădioasă, pe care n-are rost s-o descriem amănunţit. E suficient doar să spunem că a pus pe jăratic imaginaţia  băieţilor din cartier, dintre care unul, un june smead şi cam taciturn, căruia toţi îi spun Nino, i-a dedicat chiar câteva versuri stângace.

Acum eroina noastră e încă buimacă de somn. Mai întâi nu-şi aminteşte de ce a pus să sune deşteptătorul atât de devreme, apoi, dintr-odată, un fior rece îi străbate tot trupul. Astăzi are de susţinut prima probă a examenului de bacalaureat, proba de limba şi literatura română. Se smulge dintre cearşafuri, zăboveşte îndelung la baie, pe urmă încă şi mai îndelung în faţa oglintii. E mulţumită. Sarafanul negru i se mulează perfect pe corp, bluza albă e impecabil scrobită, arată grozav. N-a uitat, fireşte, de cordeluţă! Tovarăşa dirigintă le spusese doar cât se poate de limpede:  elevele care se vor prezenta fără cordeluţă pe cap nu vor fi primite în sălile de examen şi vor pierde bacalauretul.

După ce se asigură că ţinuta ei este în ordine, Eleonora pierde douăzeci de minute căutându-şi buletinul de identitate, pe care îl găseşte în cele din urmă strecurat între filele unei cărticele din vechea serie a ,,Femeilor celebre” – Marchiza de Brinvilliers, pe care a început-o aseară. Înainte să adoarmă a avut grijă să aşeze cărţulia pe noptieră cu coperta în jos. Era o copertă îngrozitoare: reprezenta un călău fioros, îmbrăcat în roşu, cu faţa ascunsă sub o cagulă de aceeaşi culoare, care tocmai se pregătea, cu ditamai paloşul, să reteze capul unei femei.

Înainte de a pleca la examen, trece puţin şi prin bucătărie,dar nici nu se gândeşte să se atingă de micul dejun, pe care mama avusese grijă să i-l pregătească înainte să plece la lucru. I se pare o frivolitate, aproape o crimă, să mănânci ceva înainte de proba la limba şi literatura română!

Şi în drum spre tramvai, Eleonora îşi recită în gând:

Limba noastră-i o comoară

  În adâncuri înfundată;

  Un şirag de piatră rară

  Pe moşie revărsată!

  Tramvaiul e arhiplin, ca de obicei, iar eroina noastră e strivită aproape între o femeie grasă, care are două sacoşe uriaşe, încarcate cu vinetevarzăceapăardeişicartofi şi un bărbat negricios, care miroase a transpiraţie şi mănâncă seminţe. Eleonora încearcă să se gândească la nişte subiecte posibile de examen, dar nu se poate concentra: la fiecare cotitură mai bruscă tramvaiul scrâşneşte din toate încheieturile, călătorii sunt azvârliţi unul în altul, se calcă pe picioare, îşi dau ghionturi involuntare, femeile scot ţipete ascuţite, copiii plâng, bărbaţii înjură de candelă şi grijanie.

În sfârşit, după o călătorie la sfârşitul căreia constată că i s-a descusut numărul matricol, pe care se grăbeşte să şi-l prindă cu nişte ace cu gămălie, Eleonora ajunge la poarta liceului. Intrarea e păzită de un grup agitat şi gălăgios de profesori, peste care tronează burdihanul fălos al tovarăşului director. Se verifică minuţios ţinuta elevilor, iar, când după îndelungi dezbateri şi parlamentări, se constată că totul este în ordine, directorul, care e proţăpit în poarta şcoli şi seamănă leit cu Alex Ştefănescu, îşi suge burta cu un oftat, lăsând un mic spaţiu de trecere. La intrarea în sala de examen urmează al doilea control: acum se cer la verificat buletinele. Şi după ce ochii de Cerber ai profesoarei de lucru de mână cercetează când candidaţii, ca şi cum nu i-ar cunoaşte de când erau în clasa a noua, când fotografiile din actele lor, aceştia sunt lăsaţi să intre în clasă, unde domneşte acum o linişte suspectă şi ameninţătoare.

Intră în clasă şi Eleonora, primeşte coli de scris, etichete şi se aşază, nu unde vrea, ci unde i se indică.

Tot ce învăţase i se învămăjeşte în cap şi are impresia că nu mai ştie nimic. Ar vrea să-i pice ceva uşor, de exemplu o poezie de Bolintineanu. Aceştiasunt poeţii ei preferaţi: Bolintineaunu, Alecsandri, Coşbuc, Odobescu…a, nu…ăsta n-a fost poet… ăsta e ăla cu Bărăganul. Eminescu nu-i place deloc, e prea filozofic şi a auzit că a suferit de o boală urâtă. Nu-i plac nici romanele pe care trebuie să le citească la şcoală: nu erau nici cu Mata Hari, nici cu marchiza de Brinvilliers .

Candidaţii şi-au scris  citeţ numele în colţul de sus al foilor de examen. În clasă e o linişte de mormânt. Nu se aude nicio şoaptă, nu foşneşte nicio hârtie. Deodată, în acordurile unui cântec revoluţionar, îşi fac solemn apariţia la catedră Nicolae Manolescu, Eugen Simion şi Daniel Cristea-Enache. Elevilor li se împart nişte hârtii pe care sunt scrise subiectele de examen.

Eleonora se uită stupefiată la hârtia din faţa ei:

EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT

SESIUNEA IUNIE

 

SUBIECTUL NR. 1

Se dă textul:

La nunta noastră a venit şi Terry, ţinea mult la Nino, nu ştiu dacă numai ca la un frate. De multe ori suntem atraşi de partenerii prietenilor noştri. Poate pentru că-i cunoaştem prin cineva apropiat, dacă un bărbat a fost ales, să zicem, de prietena mea,  are ceva în comun şi cu mine. E un transfer aici, cred că sesizezi, de cele mai multe ori se termină repede, pentru că atracţia a fost de fapt una prin comision şi poate de aceea prea comodă. Am făcut atunci o poznă de care ne tot amintim. Distrată cum sunt, mi-am uitat buletinul acasă. Terry mi-a venit în ajutor, a luat un taxi şi s-a întors cu buletinul la momentul potrivit. Pentru o minte cu puţină imaginaţie, întâmplarea asta putea fi interpretată ca un semn. Dar n-a fost. Am avut o căsnicie fericită. Terry s-a căsătorit la Biserica Zlătari, ştii pe unde vine, vizavi de CEC, pe Calea Victoriei. Pe atunci nu era încă membră de partid. Parcă o văd. Frumoasă ca o cadră în  rochia albă de dantelă, cu cununiţă de lăcrimioare pe fruntea umezită de emoţie. Era toată roz, emana toată căldură. Am gândit atunci ca un bărbat şi l-am invidiat p cel care-i stătea alături în faţa altarului (…)[1]. După căsătorie Terry a început să aibă casa deschisă. Îşi invita superiorii, l-a invitat şi pe director în câteva rânduri, scriitorii şi criticii literari erau nelipsiţi. Îşi făcea relaţii. Era un excelent manager pentru propria ei persoană. Singurul lucru care o stingherea era conversaţia soţului ei (…)[2]  .Deşi avea o casă impozantă, deşi era un medic apreciat, Terry se ruşina cu el în faţa acelor scriitori în lumea cărora voia să intre. Ei reprezentau de fapt mirajul, numai prin ei simţea că ar putea să-şi depăţească condiţia, dar o contrariau boema lor şi lipsa voinţei de a-şi fixa un ţel. Nu ştiu de fapt cum  puteţi trăi aşa după ureche (…)[3]. Toţi aveţi în voi o mare doză de histrionism. În felul ăsta nu ajungeţi nicăieri, decât cel mult la o reclamă suprarealistă, care dispare curând, înainte de a-şi făcut efectul. Eu cred că trebuie să-ţi priveşti viaţă în totalitate, cu toată răspunderea, să ai mereu controlul asupra ei. Să fii un om care ştie ce vrea. Ai să-mi spui că idealul meu e banal, dar eu n-am să sufăr niciodată de exaltări şi fanatisme mistice (…)[4]. Eu n-am să mă droghez niciodată.

                                                              (Nora Iuga – Sexagenara şi tânărul)

Cerinţe:

1 Scrie sinonime contextuale pentru partener şi  rânduri.

2 Explică rolul virgulei din enunţul: Frumoasă ca o cadră în  rochia albă de dantelă, cu cununiţă de lăcrimioare pe fruntea umezită de emoţie

3 Scrie două expresii/ locuţiuni cu verbul a lua.

4, Extrage un fragment din text  care se referă la cadrul spaţil sau temporal al acţiunii.

5 Indică două particularităţi ale instanţei narative.

6 Extrage din text o comparaţie şi o hiperbolă.

7 Motivează (4-6 rândur) întrebuinţarea în text a formelor verbale şi pronominale de persoana a doua.

8 Numeşte două trăsături morale ale persoajului Terry şi ilustrează-le prin citatul corespunzător.

9 Demonstrează (două argumente) în 8-10 rânduri fragmentul dat face parte dintr+o operă epică.

SUBIECTUL NR. 2

Scrie un eseu argumentativ de 20-25 de rânduri despre efectul nefast al consumului de droguri asupra tineretului din ţările capitaliste, plecând de la promisiunea tinerei revoluţionare din fragmentul dat: ,,Eu n-am să mă droghez niciodată’’

SUBIECTUL 3

Prezintă tema condiţiei femeii în cadrul societăţii socialiste multilateral dezvoltate, aşa cum apare aceasta într-o operă literară de Nora Iuga.

 

Eleonora se uita stupefiată la cele trei subiecte şi nu mai înţelege nimic. Oare se schimbase peste noapte programa de bacalaureat fără să fi anunţat în prealabil la radio şi la televizor? Şi de unde aăruse această scriitoare nouă, Nora iuga, de care ea, Eleonora, nu auzise în viaţa ei. Nora! Auzi ce mai nume! Ea ştia că pe o scriitoare adevărată se cuvine s-o cheme Matilda, Veronica, Natalia, Otilia, Hortensia, Angela, Buşulenga , Sau măcar Cugler-Poni, dar, în niciun caz, Nora!

Au trecut deja două ore şi pe jumătate şi pe fila albă din faţa Eleomorei tot nu scrie nimic. De încordare i-a căzut iarăşi pe undeva pe sub bancă numărul matricol cel buclucaş, dar eroina noastră nu îndrăzneşte să-l culeagă de jos: membrii comisiei de supraveghere ar putea crede că a luat de jos o fiţuică.

Deodată, preşedintele acesteia se ridică în picioare şi începe se se plimbe prin clasă. Ajunge şi în dreptul Eleonorei, pe care o întreabă cu o voce răstită:

-Tu se scrii aici?

– Nimic, reuşeşte să îngaime cu timidate eleva.

-Cum nimic? se burzuluieşte profesorul. Cum îndrăzneşti? Crezi că statul nostru e ogradă nepăzită şi sat fară câini? Ieşi afară! Eşti exmatriculată din toate liceele din România! Scoasă în afată legii! Alungată pentru totdeauna din toate literaturile!

Eleonora se apleacă, îşi ia în cele din urmă numărul matricol de sub bancă, îi înmânează preşedinteluii lucrarea ei de bacalaureat la limba română, în care nu scrisese nimic şi dă să iasă din clasă, dar tocmai atunci sună de câteva ori strident telefonul şi….Nora Iuga se trezeşte din somn. Visase iar ceva din copilărie.

[1] S-a eliminat din text: ,,pentru nopţile care aveau să urmeze’’. (n. ed,)

[2] A fost eliminat cuvântul ,,ginecologul’’ (n. ed.)

[3] S-a eliminat din text ,,acest carpe diem cu care vă lăudaţi voi, poeţii’’, probabil din cauza expresiei contra—revoluţionare carpe diem (n.ed.)

[4] S-a eliminat din text ,, şi erotice’’ (n. ed.)

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: