de la Manasia pentru Vasilievici
un poem halucinant, extraordinar dedicat de Stefan Manasia lui George Vasilievici, in revista Tribuna:
Cumergetreaba
in memoriam g.v., the yoyo man
patria asta are ţîţe de căţea proastă
patria asta e un film de acţiune
patria asta nu e seinfeld
patria asta: un birou cu sfinctere hypersensibile
îşi îngroapă morţii-n paragini agricole
de ce-şi îngroapă morţii-n paragini agricole?
de ce-şi abandonează hoiturile aurolace-ntr-o
dunăre de rahat?
în patria asta poeţii au transaminazele mărite
mi-a zis mie un elefant bătrîn şi agitator
iar forsythia se aprinde numai pentru proşti
în patria asta la 33 eşti deja un
gimnast coreean înşurubat în sistem
îţi cauţi bunic
ca să te găseasc-un nepot
dezşurubează-te! DEZŞURUBEAZĂ-TE!
vreau o rudăreasă cu glezne de-argilă
niciun bunic
şi niciun nepot
vreau să-mpart spermă
nu cadouri
vreau să fiu răsfăţat
ca tigrii din templele thai
şi să mă înalţ pe vrejurile fluide
fără frică
pîine cu nucă
ş-un cuţit de argint
o strachină de korund
cu testicole de mistreţ
mă mai informează bătrînul elefant
înainte de a-i greşi ăştia doza de ketamină
ai grijă la secretarele cu ten gras
şi la şefii cu picioru
cît trunchiul iacului tibetan
cît te invidiez dintr-o dată, moarte cu mînere de
jad
moarte luxuriantă şi kitsch
ca o frază uitată din saramago
vai, cît îl invidiez dintr-o dată pe zăpăcitul de
vasilievici
căci într-o clipă moartea îmi pare mai uşoară
iar viaţa – amorfă & suportabilă
13 april 2010
iunie 17, 2010 la 11:46 pm
astacamasae!
intr-adevar, f misto poemul.
iunie 22, 2010 la 8:17 pm
mi sa parut si mie
ca moartea re ceva chicios,
era vara,
foarte cald si
respiram aiurea,
umblam prin casa in bocseri
imi turnam un pahar de compot de caise
si mi-am amintit
ca o sa mor
ceea ce
n-avea nici in clin
si
nici in maneca
cu ce se petrecea in realitate.
iulie 4, 2010 la 2:43 pm
asta nu e poem,e doar abur de alcool,bate campii,parca scoate cuvinte din caciula,nu e nici macar reportaj sau flash foto…